Gingii inflamate care sângerează: cauze și când mergeți la medic

„Când mă spăl pe dinți, gingiile sângerează puțin. Mi s-a spus că este normal.” Este una dintre cele mai frecvente observații pe care le auzim în cabinet. Din păcate, convingerea că sângerarea la periaj este ceva obișnuit face ca multe afecțiuni ale gingiilor să fie diagnosticate târziu.
O gingie sănătoasă nu sângerează la un periaj obișnuit. În rândurile de mai jos vă explicăm de ce se inflamează gingiile, cum deosebiți o iritație trecătoare de o problemă care necesită atenție, ce puteți face acasă și când este momentul unui control.
Cum arată o gingie sănătoasă și cum arată una inflamată
Gingia sănătoasă are o culoare roz-pal, uniformă, o consistență fermă și margini subțiri, care urmează conturul dinților. Nu este dureroasă și nu sângerează la periaj sau la folosirea aței dentare.
Gingia inflamată are un aspect diferit: devine roșie, uneori violacee, se umflă și își pierde conturul ascuțit dintre dinți. Poate fi sensibilă la atingere și sângerează ușor, la periaj, la masticația unor alimente mai dure sau chiar spontan. Uneori, inflamația este însoțită de respirație neplăcută sau de un gust metalic.
Gingivita, cea mai frecventă cauză
În marea majoritate a cazurilor, inflamația gingiilor se datorează gingivitei. Aceasta apare atunci când placa bacteriană, stratul fin de bacterii care se formează zilnic pe dinți, rămâne mai multe zile la marginea gingiei și între dinți. Organismul reacționează prin inflamație, iar vasele de sânge din gingie devin mai fragile și sângerează ușor.
Legătura dintre placa bacteriană și inflamație a fost demonstrată încă din anii 1960, într-un studiu clasic în care voluntari cu gingii sănătoase au întrerupt periajul: în câteva săptămâni au apărut semnele gingivitei, care au dispărut după reluarea igienei [1]. Concluzia este încurajatoare: gingivita este reversibilă [2], iar prin îndepărtarea constantă a plăcii, gingia se poate vindeca în totalitate.
Factori care cresc sensibilitatea gingiilor
Placa bacteriană rămâne cauza principală, însă anumite situații fac gingia mai sensibilă la acțiunea ei [3].
Modificările hormonale din pubertate, din sarcină sau din timpul ciclului menstrual pot face gingiile mai roșii și mai predispuse la sângerare, chiar și în prezența aceleiași cantități de placă. Diabetul, mai ales atunci când glicemia nu este bine controlată, favorizează inflamația gingivală, așa cum explicăm în articolul despre diabet și sănătatea orală. Unele medicamente pot determina creșterea în volum a gingiei sau uscăciunea gurii, iar respirația pe gură, aparatele ortodontice și lucrările protetice vechi, cu margini care rețin placa, contribuie, la rândul lor, la inflamație.
Fumatul are un efect înșelător. Prin reducerea circulației sângelui în gingie, poate masca sângerarea, astfel încât gingia pare mai sănătoasă decât este în realitate. Mai multe informații găsiți în articolul despre fumat și sănătatea orală.
Când sângerarea poate avea și alte cauze
Rareori, sângerarea gingiilor poate semnala o afecțiune generală, nu doar una dentară. Este recomandat să discutați cu medicul de familie și cu medicul stomatolog dacă gingiile sângerează abundent și spontan, fără periaj, dacă vă apar ușor vânătăi, dacă sângerați mult la tăieturi minore sau dacă resimțiți o oboseală accentuată fără o cauză evidentă. De asemenea, unele tratamente anticoagulante pot accentua sângerarea. Nu întrerupeți niciodată din proprie inițiativă un astfel de tratament, ci informați medicul stomatolog despre medicamentele pe care le luați.
De la gingivită la boala parodontală
Dacă inflamația gingiei persistă luni sau ani, la unele persoane ea poate evolua spre parodontită. În această formă, inflamația se extinde în profunzime și distruge treptat fibrele și osul care susțin dintele [4]. Se formează pungi între gingie și dinte, gingia se poate retrage, iar dinții pot deveni mobili.
Nu orice gingivită evoluează spre parodontită, însă parodontita este întotdeauna precedată de o gingivită [7]. De aceea, sângerarea gingiilor este un semnal care trebuie luat în serios din timp. Stadiile bolii și opțiunile de tratament sunt explicate pe larg în articolul despre boala parodontală.
Ce puteți face acasă
O mare parte din vindecarea gingivitei depinde de igiena zilnică. O greșeală frecventă este renunțarea la periaj atunci când gingia sângerează; în realitate, sângerarea scade tocmai prin îndepărtarea constantă a plăcii. Periajul de două ori pe zi, cu o periuță moale, cu atenție la zona în care dintele se întâlnește cu gingia, și curățarea zilnică a spațiilor interdentare, cu ață dentară sau cu periuțe interdentare de dimensiunea potrivită, sunt esențiale [6]. Periuța se înlocuiește la câteva luni sau atunci când perii s-au deformat.
Dacă nu sunteți sigur că tehnica de periaj este corectă, ghidul nostru despre periajul corect o explică pas cu pas. De regulă, cu o igienă corectă, sângerarea începe să se reducă în una sau două săptămâni.
Apele de gură antiseptice pot fi utile în anumite situații, însă doar pentru perioade scurte și la recomandarea medicului. Folosite timp îndelungat fără indicație, unele pot colora dinții sau pot modifica gustul. Ele nu înlocuiesc periajul și curățarea interdentară.
De ce igiena de acasă nu este întotdeauna suficientă
Dacă pe dinți s-a format deja tartru, adică placă bacteriană mineralizată, acesta nu mai poate fi îndepărtat prin periaj. Suprafața rugoasă a tartrului reține ușor placa, astfel că gingia din jur rămâne inflamată, indiferent cât de atentă este igiena. În aceste situații este necesară o igienizare profesională, urmată de o igienă corectă acasă.
Ce se întâmplă la cabinet
La consultație, medicul examinează gingiile și măsoară, cu o sondă fină și gradată, adâncimea spațiului dintre gingie și dinte. Astfel se poate stabili dacă este vorba de o gingivită sau dacă există deja semne de boală parodontală. Uneori este necesară și o radiografie, pentru evaluarea nivelului osos.
În cazul gingivitei, tratamentul constă, de regulă, într-o igienizare profesională (detartraj, curățare cu jet de pudră și periaj profesional) și în recomandări personalizate pentru igiena de acasă. În cazul parodontitei, tratamentul este mai complex și se desfășoară în etape, cu reevaluări periodice [5].
Gingiile în timpul sarcinii
În timpul sarcinii, gingiile pot deveni mai roșii, mai umflate și pot sângera mai ușor, ca urmare a modificărilor hormonale. Fenomenul este frecvent și poartă denumirea de gingivită de sarcină. Igiena atentă și un control stomatologic în această perioadă sunt sigure și recomandate. Medicul adaptează recomandările în funcție de situația individuală.
Semne care impun un control
Este recomandat să vă programați la medicul stomatolog dacă gingiile sângerează la periaj de mai mult de două săptămâni, în ciuda unei igiene corecte, dacă observați retragerea gingiei și dinții par mai lungi, dacă simțiți că un dinte se mișcă sau că mușcătura s-a modificat, ori dacă aveți respirație neplăcută persistentă sau secreții purulente la marginea gingiei. Dacă ați observat retragerea gingiei, vă poate fi util și articolul despre retracția gingivală.
Întrebări frecvente
Este normal ca gingiile să sângereze la folosirea aței dentare? La începutul folosirii aței dentare, o ușoară sângerare în primele zile este frecventă. Dacă aceasta nu se reduce după una sau două săptămâni de utilizare zilnică, este recomandat un control.
Ajută o pastă de dinți specială pentru gingii? Unele paste pot fi utile, însă efectul principal se obține prin îndepărtarea plăcii bacteriene. Nicio pastă nu înlocuiește periajul corect și igienizarea profesională, atunci când aceasta este necesară.
Pot vindeca ceaiurile sau remediile naturiste gingiile inflamate? Pot oferi o senzație plăcută, dar nu îndepărtează placa bacteriană sau tartrul, adică exact cauza inflamației.
Poate afecta inflamația gingiilor starea generală de sănătate? Studiile au identificat o legătură între boala parodontală și unele afecțiuni generale, precum diabetul și bolile cardiovasculare. Relația este încă cercetată, însă sănătatea gingiilor are importanță și dincolo de cavitatea orală.
Pot avea gingii inflamate fără sângerare? Da, mai ales în cazul fumătorilor. De aceea, controalele periodice sunt importante chiar și în absența simptomelor.
În cât timp se vindecă o gingivită? Cu o igienă corectă și, la nevoie, o igienizare profesională, gingia începe, de regulă, să se refacă în câteva săptămâni.
Când să mergeți la un consult
Dacă gingiile sângerează frecvent, sunt umflate sau nu ați mai efectuat de mult o igienizare, un control vă ajută să depistați problema din timp. La Denteca, medicul evaluează starea gingiilor, vă explică rezultatele și vă recomandă pașii potriviți, de la o igienizare profesională până la tratamentul parodontal, atunci când este necesar.
În concluzie
Sângerarea gingiilor nu este un fenomen normal, ci un semn de inflamație, cauzată în majoritatea cazurilor de placa bacteriană. Gingivita se poate vindeca prin igienă atentă și, la nevoie, prin igienizare profesională. Dacă sângerarea persistă, dacă gingia se retrage sau dinții devin mobili, este momentul unui control stomatologic.
Notă: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul stomatologic.
Bibliografie
- Löe H, Theilade E, Jensen SB. Experimental gingivitis in man. J Periodontol. 1965;36:177-187.
- Trombelli L, Farina R, Silva CO, Tatakis DN. Plaque-induced gingivitis: Case definition and diagnostic considerations. J Clin Periodontol. 2018;45(Suppl 20):S44-S67.
- Murakami S, Mealey BL, Mariotti A, Chapple ILC. Dental plaque-induced gingival conditions. J Clin Periodontol. 2018;45(Suppl 20):S17-S27.
- Chapple ILC, Mealey BL, Van Dyke TE, et al. Periodontal health and gingival diseases and conditions on an intact and a reduced periodontium: Consensus report of workgroup 1 of the 2017 World Workshop. J Clin Periodontol. 2018;45(Suppl 20):S68-S77.
- Sanz M, Herrera D, Kebschull M, et al. Treatment of stage I-III periodontitis: The EFP S3 level clinical practice guideline. J Clin Periodontol. 2020;47(Suppl 22):4-60.
- Worthington HV, MacDonald L, Poklepovic Pericic T, et al. Home use of interdental cleaning devices, in addition to toothbrushing, for preventing and controlling periodontal diseases and dental caries. Cochrane Database Syst Rev. 2019;4:CD012018.
- Lang NP, Schätzle MA, Löe H. Gingivitis as a risk factor in periodontal disease. J Clin Periodontol. 2009;36(Suppl 10):3-8.
Articol scris de Dr. Andreea Popescu, Medic Protetician Dentar la Denteca Smile Clinic.
Articole conexe

Retracția gingivală: cauze, tratament și prevenție
Dinții par „mai lungi

Boala parodontală și bolile cardiovasculare: legătura
Sănătatea gingiilor poate influența sănătatea inimii. Ce spun studiile despre asocierea dintre parodontită și bolile cardiovasculare - dovezi și implicații.

Boala parodontală: stadii, simptome și când trebuie să acționezi
Boala parodontală poate evolua fără durere ani la rând. Aflați cum o recunoașteți, ce stadii există și când este momentul să acționați.
Ți-a fost util acest articol?
Informația este primul pas. Programează o consultație pentru a discuta cazul tău cu specialiștii noștri.